banner-badescu
Menu

Referatul cu propunere de arestare preventivă al DNA în baza căruia a fost arestat Răzvan Alexe

poza razvan alexePe rol fiind soluţionarea propunerii formulata de Parchetul de pe lângă Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie. Serviciul Teritorial Ploieşti, prin care se solicită luarea măsurii arestării preventive pe o durata de 29 de zile, de la data de 13.11.2013 până la data de 11 .12.2013 inclusiv a inculpatului ALEXE RĂZVAN. ………………………………………………………...

          La apelul nominal făcut în Camera de Consiliu a răspuns inculpatul Alexe Răzvan, în stare de reţinere, asistat de avocat ales ……………….., din cadrul ……………………. şi avocat ales ………………, din cadrul ……….., potrivit împuternicirilor avocaţiale depuse la dosarul cauzei.

          Procedura legal îndeplinită .

          S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care :

          S-a permis apărătorilor aleşi, avocat ………….. şi avocat …………………… să ia legătura cu inculpatul Alexe Răzvan, aflat în stare de reţinere.      

Tribunalul, aduce la cunoştinţa inculpatului prevederile art.70 c.pr.pen. potrivit carora acesta are dreptul de a nu da nici o declaraţie, atrăgându-i-se totodată atenţia că ceea ce declară poate fi folosit şi impotriva sa.

După ce i s-a adus la cunoştinţă inculpatului Alexe Răzvan , motivele pentru care a fost prezentat în faţa instanţei, s-a procedat la ascultarea acestuia, răspunsurile fiind consemnate în proces verbal de ascultare si ataşate la dosar.

Avocat ………………., pentru inculpatul Alexe Răzvan, depune la dosarul cauzei extras de pe portalul instanţelor din care rezultă că ………………….. este in litigiu cu ……………………, pentru a-şi primi anumite sume de bani; referatul cu propunere de arestare preventivă din dosarul nr, 465/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti .

Avocat ……………………, pentru inculpatul Alexe Răzvan, depune la dosarul cauzei încheierea pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în dosarul nr,. 8137/105/2013 prin care au fost respinse recursurile declarate de   Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi inculpatul Alexe Răzvan împotriva încheierii nr. 59/24.10.2013 pronunţată de Tribunalul Prahova şi învederează instanţei că toate actele de urmărire penală efectuate in prezentul dosar de către DNA - Serviciul Teritorial Ploieşti au la bază actele efectuate in dosarul de urmărire penală 465/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Avocat …………….. , pentru inculpatul Alexe Răzvan invocă excepţia nulităţii referatului cu propunere de arestare preventivă ,apreciind că actul de dispoziţie prin care s-a început urmărirea penală faţă de inculpat a fost efectuat de către un procuror necompetent.

Procurorul trebuia să constate că raportat la cuantumul prejudiciului şi faţă de faptele reclamate atrage competenţa DNA , iar împrejurarea că un organ necompetent a dispus începerea urmăririi penale într-un dosar in care nu avea competenţa materială atrage nulitatea tuturor actelor de urmărire penală efectuate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepţiei ,ca neîntemeiată, apreciind că, raportat la prevederile art. 42 al.2 c.pr.pen. rap.la art. 45 c.pr.pen. în situaţia în care s-a dispus declinarea cauzei, unitatea de parchet căreia i s-a trimis cauza poate folosi actele îndeplinite şi poate menţine măsurile dispuse de unitatea de parchet desesizată.Prin faptul că DNA Serviciul Teritorial Ploieşti a formulat prezenta propunere de arestare preventivă se subînţelege că s-au menţinut toate actele de urmărire penală efectuate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti .

Avocat ……………….., pentru inculpatul Alexe Răzvan ,având cuvântul, conform art. 197 c.pr.pen. invocă nulitatea declaraţiei şi a denunţului formulat de denunţătorul ……………….., faţă de împrejurarea că apărătorii aleşi ai inculpatului nu au fost înştiinţaţi de efectuarea acestor acte, deşi potrivit art. 172c.pr.pen. aceştia au formulat cereri în acest sens.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că, raportat la ora la care au fost primite delegaţiile excepţia invocată este neîntemeiată, chiar dacă s-ar admite nulitatea declaraţiei denunţătorului, aceasta reprezintă o nulitate ce nu atrage nulitatea referatului cu propunere de arestare preventivă.

Instanţa, având în vedere excepţia nulităţii referatului cu propunere de arestare preventivă şi a unor acte procedurale efectuate în faza de urmărire penală invocate de inculpat, prin apărători, urmează a se pronunţa prin încheiere.

Avocat …………………, pentru inculpatul Alexe Răzvan, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Avocat …………………, pentru inculpatul Alexe Răzvan, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are de formulat.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că alte cereri nu mai are formulat.

          Tribunalul, ia act că alte cereri nu mai sunt de formulat în cauză, şi, faţă de actele şi lucrările dosarului consideră cauza în stare de judecată şi   acordă cuvântul în susţinerea propunerii de arestare preventivă.   

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, în conformitate cu art. art. 148 alin. 1 lit. „f” C.p.p., art. 149 C.p.p. şi art. 1491 şi urm. C.p.p.solicită luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Alexe Răzvan ,cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. art. 41 alin. 2 C.p, pentru următoarele considerente :

La data de 12.11.2013, în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au fost extinse cercetările şi s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Alexe Răzvan sub aspectul savarsirii infracţiunii de trafic de influenţă, faptă prev. de art. 257 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. constând în aceea că, în perioada 2012-2013, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public respectiv …………………………………, a pretins şi primit de la denunţător sume de bani disimulate în contravaloarea unor lucrări subcontractate de către firma ……………... către ……………………..., lucrări pe care aceasta din urmă nu le-a executat, în sumă totală de 5.204.005 lei.

La data de 13.11.2013 orele 00.05, în cadrul aceluiaşi dosar penal a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de Alexe Răzvan sub aspectul savarsirii infracţiunii de trafic de influenţă, faptă prev. de art. 257 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 din C.p.

La data de 13.11.2013, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care şi infracţiunea de trafic de influenţă, reţinându-se că Alexe Răzvan ar fi intervenit la nivelul conducerii …………. în speţă la …………………………………. , la care ar fi susţinut că are influenţă, în favoarea reprezentanţilor societăţilor menţionate care, în schimbul unor sume de bani, ar fi beneficiat de obţinerea unor contracte de servicii din partea instituţiei publice respective, contracte care ar fi fost astfel atribuite pe criterii clientelare.

Cauza a fost conexată prin rezoluţia nr. 187/P/2013 din 13.11.2013 la dosarul penal nr. 183/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploieşti , înregistrat ca urmare a ordonanţei de declinare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

inculpatul Alexe Răzvan se află în situaţia prev. de art. 148 lit.f C.p.p., întrucât a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Referitor la probele şi indiciile temeinice ca inculpatul a săvârşit faptele de care este învinuit, trebuie amintit că acestea au înţelesul prevăzut de art. 63 alin. 1 C.p.p., respectiv art. 68/1 C.p.p., adică elemente de fapt sau date din care rezultă presupunerea rezonabilă că persoana   faţă de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârşit fapta.

         Acestor noţiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosită de art. 5 pct. 1 lit.c din CEDO, direct aplicabilă în dreptul intern în temeiul art. 20 rap. la art. 11 alin. 2 din Constituţie.

           Această sintagmă a primit în jurisprudenţa CEDO semnificaţia de existenţă a unor fapte sau informaţii de natură a convinge un observator obiectiv că persoana a comis o infracţiune (cauza FOX, Campbell şi Hartley c. Regatului Unit) fără a fi necesar ca la momentul luării măsurii arestării preventive să existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completă (cauza Murray c. Regatului Unit).

În raport de cele menţionate, în prezenta cauză există indicii temeinice care sunt în măsură să determine o presupune rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de corupţie re ţinută în sarcina sa, infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

Lăsarea în libertate a inculpatului ar putea constitui o încurajare pentru alte persoane implicate în derularea unor activităţi similare, să comită astfel de infracţiuni şi ar fi în măsură să provoace în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere în instituţiile statului.

Săvârşirea unor infracţiuni de natura celei descrise într-un context în care lupta împotriva corupţiei constituie unul din elementele cheie în politica penală statală, impune cu necesitate intervenţia cu adevărat punitivă a organelor judiciare în încercarea de combatere a acestui fenomen infracţional, nefiind nici într-un caz recomandat ca faptelor probate să le fie minimalizat pericolul social.

Statul este interesat astfel să protejeze interesele membrilor societăţii împotriva celor care prin gravitatea faptelor lor provoacă prejudicii materiale importante comunităţii, cetăţenii fiind îndreptăţiţi la protejarea intereselor lor, atât prin tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor astfel de infracţiuni dar şi prin exemplul pe care îl oferă luarea unei astfel de măsuri de natură să-i împiedice pe infractorii faţă de care s-au luat măsuri preventive, să-şi continue activitatea infracţională dar în acelaşi timp să-i descurajeze pe cei tentaţi să le copieze exemplul în săvârşirea unor astfel de fapte.

În contextul în care acest fenomen a luat o mare amploare în societatea noastră, o astfel de faptă, neurmată de o ripostă fermă a societăţii şi de tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor asemenea infracţiuni ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Având în vedere faptul că majoritatea sumelor de bani ce fac obiectul material al infracţiunii de trafic de influenţă, sunt rezultate din contracte încheiate de către societăţi comerciale cu entităţi administrativ-teritoriale, apreciem că faptele inculpatului sunt de natura a aduce atingere grava bugetului consolidat al statului si a unităţilor administrativ-teritoriale, cu efecte majore in planul dezvoltării economico-sociale a statului.

De asemenea modul de operare şi condiţiile în care inculpatul a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa, sunt de natură de a aduce atingere gravă unui climat economic şi concurenţial corect de care trebuie să se bucure agenţii economici care participă la efectuarea unor lucrări finanţate de la bugetul de stat.

Faţă de cele mai sus arătate, apreciază că pericolul pentru ordinea publică ce justifică arestarea este concret şi rezultă din probe certe aflate la dosarul cauzei.

Faţă de considerentele mai sus arătate, în temeiul art. 148 alin. 1 lit. „f” C.p.p., art. 149 C.p.p. şi art. 1491 şi urm. C.p.p., solicită a se dispune arestarea preventivă a inculpatului Alexe Răzvan   pe o perioadă de 29 zile, cu începere de la data de 13.11.2013 până la data de 11.12.2013, inclusiv.

Avocat …………………, pentru inculpatul Alexe Răzvan, având cuvântul, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă pentru următoarele considerente :

În speţa de faţă nu sunt intrunite cerinţele prev.de art. 143 c.pr.pen. şi art. 148 lit.f c.pr.pen. pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpat.

Celălalt apărător ales al inculpatului a învederat mai multe aspecte de ordin procedural ce atras aplicabilitatea disp.art.197 al.1,2 c.pr.pen. respectiv nulitatea absolută a referatului cu propunere de arestare preventivă.

În acest dosar se încearcă arestarea preventivă a inculpatului pe baza unor probe oculte.

S-a depus la prezentul termen referatul cu propunere de arestare preventivă din dosarul nr.465/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti . În acest dosar împotriva denunţătorului s-a început urmărirea penală , în calitate de reprezentant al ……………………, situaţie faţă de care solicită ca instanţa să aprecieze asupra loialităţii probaţiunii în condiţiile în care susţinerile acestui denunţător , învinuit şi inculpat într-un alt dosar m nu sunt credibile.

Denunţul a fost formulat la data de 12.11.2013 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Inculpatul s-a întors pe teritoriul României cunoscând faptul că pe rolul DIICOT Bucureşti   există un alt dosar de urmărire penală în care acesta are calitatea de învinuit, s-a prezentat de îndată în acel dosar, a dat declaraţii, împotriva sa nu a fost luată nicio măsură.

Ulterior, acesta intenţiona să se prezinte la organele de poliţie pentru a lua programul de supraveghere ,însă nu a mai apucat să facă acest lucru întrucât   pe numele său a fost emis un mandat de aducere de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi ulterior   s-a dispus reţinerea acestuia.

Apreciază totodată că actele de urmărire penală efectuate, ordonanţa de extindere a urmăririi penale pentru infracţiunea de trafic de influenţă atrag nulitatea absolută a referatului cu propunere de arestare preventivă .

Prejudiciul nu a fost stabilit la 13.11.2013,Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti ştia încă din data de 12 noiembrie că nu este competent să soluţioneze acest dosar şi, totuşi a luat măsura reţinerii faţă de inculpat, acesta a fost ascultat , i s-au adus la cunoştinţă pe scurt învinuirile , i s-a luat o declaraţie pe coală albă, declaraţia de făptuitor i s.a luat după ce i s-a adus la cunoştinţă învinuirea.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a administrat probatorii indirecte ,respectiv declaraţiile martorilor cu identitate protejată .

Se pune întrebarea dacă inculpatul Alexe este o persoană atât de periculoasă încât martorii să nu-şi putut arătat adevărat identitate ?

În condiţiile in care aceşti martori au fost audiaţi cu identitate protejată apărătorii aleşi ai inculpatului au fost in imposibilitatea obiectivă de a adresa întrebări acestora,şi, deşi la dosarul cauzei au fost depuse de către apărători cereri de participare la efectuarea tuturor actelor de urmărire penală ,în virtutea art. 171 c.pr.pen. aceştia nu au fost chemaţi de către organul de urmărire penală.

Organele de urmărire penală au obligaţia să dea eficienţa cuvenită dreptului la apărare, iar inculpatului trebuiau să îi fie adus la cunoştinţă conţinutul declaraţiilor martorilor cu identitate protejată.

În acest dosar s-a vrut să se obţină cu orice preţ arestarea preventivă a inculpatului.

Deşi impotriva sa era luată măsura obligării de a nu părăsi ţara într-un alt dosar, inculpatul nu a încălcat niciuna dintre obligaţiile impuse. Depune la dosar un proces verbal încheiat in data de 13.11.2013 din cuprinsul căruia reiese că s-a procedat la ridicarea paşaportului inculpatului, în vederea înaintării către Instituţia Prefectului – Serviciul Paşapoarte.

Mai mult, apreciază că interceptările convorbirilor telefonice efectuate in cauză nu sunt relevante şi se coroborează cu declaraţia dată de inculpat în faţa instanţei la prezentul termen în care acesta a arătat că este administrator la ……………………………., societate care are ca obiect de activitate principal închiriere de terenuri şi mijloace imobiliare, că îl cunoaşte pe ………….., insă nu a avut niciodată afaceri comerciale cu firma acestuia. A mai arătat inculpatul că societatea sa nu a avut nicio legătură cu lucrările publice,iar singurele discuţii pe care le-a avut cu …………………. au fost in sensul de a-l ajuta pe un prieten de-al său să cumpere bitum şi asfalt pe care societatea acestuia le producea.

Deşi se susţine de către parchet că s-a traficat influenţă pe lângă …………………………… la dosar nu există nicio probă în acest sens.

Nu sunt intrunite condiţiile prev.de art. 143 c.pr.pen. , respectiv nu există indicii temeinice că s-ar fi săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă.

La data de 13.11.2013 DNA Serviciul Teritorial Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, insă preşedintele …………………………………… nu a fost audiat, poate din declaraţia dată de acesta rezulta că denunţul formulat în prezentul dosar nu este apt a produce consecinţe juridice.

Totodată, apreciază că nu sunt intrunite condiţiile prev.de art. 148 lit.f c.pr.pen. ,intrucât nu s-a făcut dovada că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta un pericol social concret pentru ordinea publică.

Depune la dosarul cauzei un extras din literatura juridică de specialitate referitor la maniera in care organele de cercetare penală extind urmărirea penală în scopul de a obţine alte mandate de arestare preventivă, care sunt solicitate contrar legii şi principiilor răspunderii penale în lumina legislaţiei penale şi procesual penale din România.

La dosarul cauzei nu există nicio probă directă din care să rezulte că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Faţă de toate aceste considerente solicită respingerea propunerii de arestare preventivă ,apreciind că măsura obligării de a nu părăsi ţara luată într-un alt dosar este suficientă .

În subsidiar, în situaţia in care instanţa apreciază că pentru buna desfăşurare a urmăririi penale se impune luarea unei măsuri, solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara.

Avocat ……………………, pentru inculpatul Alexe Răzvan ,având cuvântul, arată că acest dosar cuprinde mult mai multe documente ,există două dosare distincte care au fost conexate .

Nu există nici un indiciu la dosar care să poată fi luat in discuţie şi să determine arestarea preventivă a inculpatului, înafară de denunţul lui ………………

Din referatul cu propunere de arestare preventivă din dosarul nr. 465/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti reiese că ……………………. este una dintre persoanele acuzate de evaziune fiscală , prejudiciul fiind de 5.204.000 lei.

În aceste condiţii denunţul formulat nu este decât o încercare disperată   de a scăpa de acuzaţiile de evaziune fiscală. Astfel din evazionist se transformă în victimă.

Înafară de acest denunţ, la dosar nu există nicio convorbire directă între Alexe şi denunţător, există discuţii între Alexe şi o altă persoană şi între …………………. şi o altă persoană, discuţii care însă nu au nicio legătură cu infracţiunea de trafic de influenţă.

Nu s-a arătat nici un indiciu că atribuirea acelor contracte s-a făcut altfel decât în condiţii legale , nu s-a făcut dovada care este folosul material obţinut de către inculpatul Alexe .

În mod greşit se susţine că ……………… aparţine inculpatului Alexem intrucât acea societate aparţinea numitului …………………...

Denunţul formulat de …………….. a fost făcut strict pentru ca acesta să-şi uşureze situaţia din celălalt dosar de urmărire penală .

Nu s-a arătat în ce formă s-a realizat elementul material al acestei infracţiuni.

Din extrasele de pe portalul instanţelor depuse la dosar la inceputul şedinţei de judecată reiese că societatea ………………. are înregistrate procese contra ………………. , pentru a-şi primi banii , în anumite procese a fost obligată să refacă lucrări, astfel cum se poate reţine că ar fi avut influenţă asupra ………………………………..

Mai mult, nu se arată care este acel funcţionar , care sunt atribuţiile acestuia de serviciu.

La dosar nu există nici un indiciu temeinic că s-ar fi săvârşit o infracţiune, s-a creat un dosar doar in două zile ,iar această disjungere a apărut în momentul in care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi-a dat seama că nu are competenţă , a dispus declinarea cauzei in favoarea DNA   Serviciul Teritorial Ploieşti care nici măcar nu a confirmat actele de urmărire penală efectuate de un organ de urmărire penală inferior in grad .

Nu se face dovada   existenţei indiciilor temeinice in ceea ce priveşte infracţiunea prev.de art. 257 cod penal, iar in ceea ce priveşte teza a II a a art. 148 lit.f c.pr.pen. trebuie să existe criterii obiective , trebuie să existe probe că lăsarea inculpatului in libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar alegerea măsurii ce urmează a fi luată trebuie să se facă ţinând seama de scopul acesteia, de sănătatea, vârsta şi alte situaţii privind persoana faţă de care se ia măsura.

În acest sens, urmează a se avea în vedere că inculpatul este căsătorit, are un copil de 10 ani în întreţinere, s-a prezenta infaţa procurorului., nu are nicio legătură cu ……………...

Faţă de aceste considerente solicită respingerea propunerii de arestare preventivă .

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că din declaraţiile martorilor audiaţi reiese că inculpatul Alexe Răzvan   administra in fapt ………………., , iar pentru existenţa infracţiunii de trafic de influenţă nu este necesar ca influenţa să se fi exercitat, este suficient să se pretindă că există această influenţă.

Avocat ……………………., pentru inculpatul Alexe Răzvan, având cuvântul, în replică, arată că declaraţiile martorilor cu identitate protejată şi denuntul formulat nu constituite probe directe care să ducă la concluzia că sunt intrunite cerintele prev.de disp.art. 143 c.pr.pen.

În condiţiile in care inculpatul va fi trimis in judecată, prin rechizitoriu se pune problema care ar fi acele probe care urmează să fie administrate în mod nemijlocit în faţa instanţei de judecată.

Inculpatul Alexe Răzvan, având ultimul cuvânt, arată că societatea …………. şi-a plătit intotdeauna datoriile către stat, nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, în ultimii ani a vorbit doar de două ori cu ……………….., nu a avut nicio legătură cu acesta, inafară de faptul că a asistat odată la un congres …………….. Solicită respingerea propunerii de arestare preventivă .

                             T R I B U N A L U L :

                            

Deliberând asupra propunerii de faţă :

           Prin propunerea înregistrată la această instanţă la data de 13.11.2013 sub nr. 8795/105/2013 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie- Serviciul Teritorial Ploieşti a solicitat ca în conformitate cu disp. art. 148 alin. 1 lit. „f” C.p.p., art. 149 C.p.p. şi art. 1491 şi urm. C.p.p., să se dispună luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul ALEXE RAZVAN, ………………………………………………………………, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, prev. de art. 257 alin. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. art. 41 alin. 2 C.p, pe o perioadă de 29 de zile, incepând cu data de 13.11.2013 până la 11.12.2013, inclusiv.

          În motivarea propunerii s-a arătat că în fapt, la data de 12.11.2013, …………………, administrator la ………………….. a formulat un denunţ din cuprinsul căruia au reieşit următoarele aspecte:

În perioada 2012-2013, inculpatul ALEXE RAZVAN a contactat prin intermediul lui ……………… - administrator la …………………... pe denunţătorul …………… - administrator la ………………….., căruia i-a solicitat o întâlnire la un birou situat în ……………………………...

          În cadrul întâlnirii, inculpatul a comunicat denunţătorului …………… faptul că el este cel ce poate aranja pentru viitor obţinerea şi câştigarea de către acesta a licitaţiilor organizate de Consiliul Judeţean Prahova.

          Ulterior, în luna aprilie 2012, denunţătorul a participat la licitaţia organizată de Consiliul Judeţean Prahova având ca obiectiv reabilitarea drumului judeţean ……………………….. În urma licitaţiei şi a discuţiilor purtate cu inculpatul Alexe Răzvan, denunţătorul a fost declarat câştigător.

Aşa după cum a declarat , înainte de începerea lucrărilor, denunţătorul a fost contactat de inculpatul Alexe Răzvan care l-a chemat la biroul său situat în ………………….., unde, i-a comunicat acestuia că a fost împuternicit de către …………………………… să gestioneze toate lucrările şi licitaţiile ce vor fi executate/organizate pe raza judeţului Prahova, din fondurile publice din bugetul administrat de ………………………..

          Inculpatul i-a spus denunţătorului în mod explicit că, < din acest moment el face cărţile > şi totodată i-a spus că dacă doreşte să câştige în continuare licitaţiile, trebuie să fie de acord ca o parte din lucrările conţinute de acestea să le subcontracteze unor societăţi comerciale indicate de el, respectiv ………. ………………………… – societate pe care o controla în fapt.

          În derularea lucrărilor efectuate pe segmentul de reabilitare drum judeţean …………………… inculpatul i-a solicitat denunţătorului să subcontracteze către ……………….. lucrările de infrastructură. În aceste condiţii denunţătorul a încheiat un contract de subantrepriză cu societatea sus menţionată, reprezentată la acea dată de ……………………..

          Potrivit denunţului formulat, lucrările pe care …………………….. ar fi trebuit să le execute erau în valoare de 2 milioane lei fără TVA.

          Constatând faptul că ………………………… nu îşi respectă obligaţiile contractuale, denunţătorul a solicitat o întâlnire inculpatului Alexe Răzvan, ocazie cu care acesta i-a spus că, dacă doreşte să câştige în continuare licitaţii, va trebui să efectueze cu resursele …………………….. lucrările subcontractate iar societatea ………………….. va emite doar factură pentru lucrările neefectuate de aceasta.

          Suma menţionată mai sus a fost achitată de ………………….. prin virament bancar şi - pentru a justifica plata - denunţătorul a întocmit în numele ………………………. devizul de lucrări.

          În perioada 2012-2013, denunţătorul - în calitate de administrator la …………………….., aşa după cum declară, a câştigat 18 licitaţii de lucrări organizate de …………………, situaţie în care acesta s-a clasat - datorită punctajului realizat - pe primul loc şi cu toate acestea, la solicitarea inculpatului Alexe Răzvan,     i-au fost atribuite doar trei lucrări pentru a fi executate.

          In cursul lunii august 2012, înainte de a participa la o licitaţie organizată de ……………………. având ca obiect reabilitarea de drumuri judeţene prin plombare, inculpatul i-a spus denunţătorului că, dacă vrea să câştige licitaţia, trebuie să îi atribuie prin subcontractare jumătate din valoarea lucrărilor sub motivul că el o va efectua cu alte societăţi comerciale subcontractante.

          Fiind de acord cu această situaţie, denunţătorul a câştigat licitaţia şi - conform înţelegerii - a subcontractat jumătate din valoarea lucrării către …………………………………

În timpul efectuării lucrărilor, denunţătorul aşa după cum declară, a constatat faptul că lucrările astfel subcontractate au fost executate de către …………………………………………………..

          După ce lucrarea a fost executată de către societăţile mai sus menţionate, inculpatul Alexe Răzvan a înmânat denunţătorului o factură în valoare de 600.000 lei emisă de ………………….., pe care acesta a şi achitat-o prin virament bancar.

          În luna decembrie 2012, …………………… a organizat licitaţia în vederea executării lucrărilor de deszăpezire, licitaţie în urma căreia denunţătorului     i-au fost atribuite sectoarele III şi IV. După depunerea dosarelor de licitaţie, inculpatul a convocat la biroul său din ……………………………, mai mulţi administratori de firme cărora le-a împărţit sectoarele din judeţ aferente lucrările de deszăpezire, comunicându-le că sectorul IV l-a păstrat pentru el, sector ce urma a fi subcontractat către ……………….L., subcontractare efectuată de către …………………………..

          În urma solicitării inculpatului, denunţătorul a subcontractat către ………………………. cu aceeaşi sumă cu care acesta câştigase licitaţia, ceea ce pune în evidenţă faptul că această subcontractare a avut un caracter fictiv.

          Denunţătorul a mai declarat şi faptul că inculpatul Alexe Răzvan i-a solicitat să deszăpezească cu mijloace proprii sectorul IV, după care i s-a cerut de către acesta să plătească prin virament bancar contravaloarea facturii emise de …………………….. către ………………. în valoare de 1.570.646 lei.

          Documentele de evidenţă contabilă şi comerciale existente în cauză relevă faptul că, la data de 26.11.2012 ………………….. reprezentată de ……………………………… s-a încheiat contractul nr. 16.838 având ca obiect întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă pentru sectorul III valoarea contractului fiind de 148.992 lei.

Ulterior, între aceleaşi părţi contractante s-a încheiat contractul de servicii nr. 18549/20.12.2012 având ca obiect - Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă între 2012-2013 sector III, valoarea contractului fiind de 1.270.723,26 lei., la care s-a adăugat contractul nr. 18550/20.12.2012 având ca obiect - Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă între 2012-2013 sector IV, valoarea totală a contractului fiind de 1.539,696, 22 lei.

Anterior celor două contracte, la data de 27.11.2012, între …………………………. reprezentată de ………………… şi ……………… reprezentată de ………………….. a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 3174 ce avea ca obiect întreţinerea curentă a drumurilor pe timp de iarnă-deszăpezire şi combatere polei.

Anexate la cele două contracte, au fost identificate situaţii de execuţii de lucrări, toate având ca emitent pe ………………………….., situaţii ce atestau efectuarea de lucrări de deszăpezire pe mai multe tronsoane de drumuri judeţene, fără însă ca aceste situaţii de lucrări să cuprindă sintetic cantitatea materialelor folosite pentru lucrări, utilajele folosite şi implicit consumurile de carburant, resurse umane implicate, etc.

Pentru aceste lucrări executate, subcontractantul a emis facturile PH061/05.01.2013 în valoare de 868.000 lei şi PH 043/25.01.2013 în valoare de 702.646 lei, ambele cumulând suma de 1.570.646 lei adică toată suma contractată prin contractul cadru încheiat între beneficiarul lucrărilor - …………………….. şi executantul lucrării - ………………

În ceea ce priveşte efectuarea de lucrări de reabilitare a drumurilor judeţene prin plombare, a fost identificat contractul nr. 9108/17.07.2012 încheiat între ………………….. reprezentată de ………………… şi ……………………. în valoare de 1.758.328,43 lei ( 1.418.006,80 lei şi TVA în sumă de 340.321,63 lei), la care a fost anexat contractul de subcontractare de lucrări nr. 76/17.07.2012 încheiat între ………………. reprezentată de directorul ………………. şi …………………... reprezentată …………….., în valoare de 1.758.328,43 lei       (1.418.006,80 lei şi TVA în sumă de 340.321,63 lei).

Analizând cele două contracte, se observă fără dubiu că valoarea contractată de către antreprenorul …………….. este identică cu valoarea din contractul de subcontractare încheiat cu ………………….. ( societate care, conform relaţiilor furnizate de ……………. figura cu 3 angajaţi - patron, expert contabil si operator calculator ) ceea ce conferă veridicitate autodenunţului formulat de către ……………….

În cauză au fost audiate în condiţiile art. 86 ind. 1din C.p.p. martori cu identitate protejată, respectiv numiţii ……………, …………….. şi …………… care, în declaraţiile date în prezenţa procurorului au confirmat faptul că, inculpatul Alexe Răzvan administra în fapt societatea comercială ……….. ……………. şi în această calitate a pretins denunţătorului …………. să subcontracteze o parte din lucrările câştigate la licitaţii, lucrări care în realitate erau executate de …………….., lăsând să se creadă că are influenţă asupra preşedintelui ……………………, pentru a-l determina pe acesta să atribuie lucrări din fonduri publice către societăţi comerciale agreate de persoana inculpatului.

De altfel, influenţa inculpatului asupra factorilor de decizie din cadrul ………………… este confirmată de conţinutul proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice existente în cauză, obţinute în mod autorizat în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul penal nr. 465/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (din care s-a disjuns şi declinat prezenta cauză penală), din care exemplificăm convorbirile purtate în data de 25.06.2013 ora 19.06, 26.06.2013 ora 20.12, relevante fiind şi convorbirile telefonice efectuate de către denunţător din data de 17.10.2013 orele 07.29 şi 21.10.2013 orele 07.27, care confirmă realitatea aspectelor denunţate de către ……………..

La data de 12.11.2013 în dosarul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti mai sus rubricat au fost extinse cercetările şi s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Alexe Răzvan sub aspectul savarsirii infracţiunii de trafic de influenţă, faptă prev. de art. 257 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin. 2 din C.p. constând în aceea că, în perioada 2012-2013, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public respectiv ……………………………………., a pretins şi primit de la denunţător sume de bani disimulate în contravaloarea unor lucrări subcontractate de către firma ………………..către ………………………., lucrări pe care aceasta din urmă nu le-a executat, în sumă totală de 5.204.005 lei ( sumă ce reprezintă totalul celor virate prin cont bancar de …………………. către ………………. în perioada 2012 – 2013 ).

La data de 13.11.2013 în cadrul aceluiaşi dosar penal a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de Alexe Răzvan sub aspectul savarsirii infracţiunii de trafic de influenţă, faptă prev. de art. 257 alin. 1 C.p. cu aplic. art. 41 alin.2 din C.p.

Învinuirea dar şi punerea în mişcare a acţiunii penale au fost aduse la cunoştinţa inculpatului Alexe Răzvan în baza proceselor verbale întocmite în prezenţa apărătorilor săi aleşi.

Faţă de inculpatul Alexe Răzvan, la data de 12.11.2013 orele 23.59, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a luat măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 ore, măsura expirând la data de 13.11.2013 orele 23.59.

La data de 13.11.2013, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 13 ² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.p., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p, de către făptuitorul ……………….. - …………………………. art.257 alin.1 C.p. rap. la art.6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p, de către făptuitorul ALEXE RĂZVAN, art.61 din Legea 78/2000, de către făptuitorii ………………………………………..

În fapt, s-a reţinut că, ALEXE RĂZVAN, ar fi intervenit la nivelul conducerii …………………, în speţă la …………………….., la care ar fi susţinut că are influenţă, în favoarea reprezentanţilor societăţilor menţionate care, în schimbul unor sume de bani, ar fi beneficiat de obţinerea unor contracte de servicii din partea instituţiei publice respective, contracte care ar fi fost astfel atribuite pe criterii clientelare.

         Cauza a fost conexată prin rezoluţia nr. 187/P/2013 din 13.11.2013 la dosarul penal nr. 183/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie DNA Serviciul teritorial Ploieşti , înregistrat ca urmare a ordonanţei de declinare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

          În propunerea formulată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DNA Serviciul Teritorial Ploieşti a apreciat   că în cauză sunt indicii temeinice precum că inculpatul ar fi comis faptele de care este învinuit .

De asemenea, acest organ judiciar apreciază că în cauză se constată că inculpatul Alexe Răzvan se află în situaţia prev. de art. 148 lit.f C.p.p., întrucât a săvârşit o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar putea constitui o încurajare pentru alte persoane implicate în derularea unor activităţi similare, să comită astfel de infracţiuni şi ar fi în măsură să provoace în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere în instituţiile statului.

Săvârşirea unor infracţiuni de natura celei descrise într-un context în care lupta împotriva corupţiei constituie unul din elementele cheie în politica penală statală, impune cu necesitate intervenţia cu adevărat punitivă a organelor judiciare în încercarea de combatere a acestui fenomen infracţional, nefiind nici într-un caz recomandat ca faptelor probate să le fie minimalizat pericolul social.

Statul este interesat astfel să protejeze interesele membrilor societăţii împotriva celor care prin gravitatea faptelor lor provoacă prejudicii materiale importante comunităţii, cetăţenii fiind îndreptăţiţi la protejarea intereselor lor, atât prin tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor astfel de infracţiuni dar şi prin exemplul pe care îl oferă luarea unei astfel de măsuri de natură să-i împiedice pe infractorii faţă de care s-au luat măsuri preventive, să-şi continue activitatea infracţională dar în acelaşi timp să-i descurajeze pe cei tentaţi să le copieze exemplul în săvârşirea unor astfel de fapte.

S-a mai arătat că în contextul în care acest fenomen a luat o mare amploare în societatea noastră, o astfel de faptă, neurmată de o ripostă fermă a societăţii şi de tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de comiterea unor asemenea infracţiuni ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

Având în vedere faptul că majoritatea sumelor de bani ce fac obiectul material al infracţiunii de trafic de influenţă, sunt rezultate din contracte încheiate de către societăţi comerciale cu entităţi administrativ-teritoriale, apreciem că faptele inculpatului sunt de natura a aduce atingere grava bugetului consolidat al statului si a unităţilor administrativ-teritoriale, cu efecte majore in planul dezvoltării economico-sociale a statului.

De asemenea modul de operare şi condiţiile în care inculpatul a săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina sa, sunt de natură de a aduce atingere gravă unui climat economic şi concurenţial corect de care trebuie să se bucure agenţii economici care participă la efectuarea unor lucrări finanţate de la bugetul de stat.

Faţă de cele mai sus arătate, se apreciază că pericolul pentru ordinea publică există şi justifică arestarea preventivă a inculpatului.

În vederea solutionarii propunerii s-a dispus atasarea dosarului de urmarire penala nr. 183/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie- Serviciul Teritorial Ploieşti.

          Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa reţine următoarele:

Iniţial, prin ordonanţa de extindere a cercetărilor şi începerea urmăririi penale Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a extins cercetările faţă de inculpatul Alexe Răzvan şi a inceput urmărirea penală faţă de acesta sub aspectul infracţiunii de trafic de influenţă, iar prin ordonanţa nr.465/P/2013 din data de 13 noiembrie 2013, a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de Alexe Răzvan   pentru aceeaşi infracţiuni ,după care prin ordonanţa dată în dosarul nr. 465/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti la data de 13.11.2013   s-a dispus disjungerea cauzei având ca obiect autodenunţul formulat de ………………….., administrator al …………………… şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei in favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Serviciul Teritorial Ploieşti, având în vedere faptul că valoarea sumei de bani care face obiectul traficului de influenţă este estimată la 5.204.005 lei, iar potrivit prevederilor Legii 78/2000 competenţa de soluţionare a cauzei revine Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, în raport de valoarea folosului primit de inculpat.

La data de 13.11.2013, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 13 ² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 C.p., cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p, de către făptuitorul ............ art.257 alin.1 C.p. rap. la art.6 din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin.2 C.p, de către făptuitorul ALEXE RĂZVAN, art.61 din Legea 78/2000, de către făptuitorii ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

În fapt, s-a reţinut că, ALEXE RĂZVAN, ar fi intervenit la nivelul conducerii …………………, în speţă la …………………….., la care ar fi susţinut că are influenţă, în favoarea reprezentanţilor societăţilor menţionate care, în schimbul unor sume de bani, ar fi beneficiat de obţinerea unor contracte de servicii din partea instituţiei publice respective, contracte care ar fi fost astfel atribuite pe criterii clientelare.

Cauza a fost conexată prin rezoluţia nr. 187/P/2013 din 13.11.2013 la dosarul penal nr. 183/P/2013 al DNA Serviciul Teritorial Ploieşti , înregistrat ca urmare a ordonanţei de declinare a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Mai întâi instanţa urmează a se pronunţa în privinţa nulităţilor invocate de către inculpat, prin apărătorii săi aleşi şi apreciază că acestea sunt neîntemeiate, întrucât în conformitate cu dispoziţiile art. 45 alin.1 cod procedură penală rap.la disp. art. 42 al.2 cod procedură penală în caz de declinare a competenţei organul judiciar căreia i s-a trimis cauza poate folosi actele îndeplinite şi poate menţine măsurile dispus de organul judiciar de la care a fost declinată cauza respectivă .

În speţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul teritorial Ploieşti a menţinut actele şi lucrările dosarului , efectuate inainte de declinare şi a efectuat si alte acte procedurale în cauză, formulânfd propunerea de arestare preventivă după insuşirea acestora,ca atare, în raport de dispoziţiile art. 42 al.2 c.p.r.pen. orice nulităţi referitoare la actele procedurale efectuate de un organ necompetent sunt acoperite in baza textului de lege arătat ,aceasta fiind o excepţie în materia nulităţilor ,situaţie prevăzută de lege.

Astfel, propunerea de arestare preventivă a fost inaintată instanţei de organul judiciar competent, nefiind lovită de nulitate, iar declaraţiile date de denunţător sunt acte procedurale confirmate de organul judiciar competent, in condiţiile prevăzute de lege.

În privinţa criticilor privind loialitatea declaraţiilor martorului denunţător, această lipsă de obiectivitate a martorului nu reiese din probele existente la dosar, iar pe de altă parte declaraţiile persoanelor , inclusiv a celor care au comis fapte penale in alte cauze pot fi folosite în cadrul altui proces penal, autodenunţul fiind o modalitate de sesizare a organului judiciar, dar şi un mijloc de probă, cu atât mai mult cu cât în cauză denunţătorul s-a şi autoincriminat.

În ceea ce priveşte convorbirile telefonice ,recent instanţa supremă, intr-o decizie de speţă având ca obiect tot infracţiuni de corupţie a arătat că nu este interzisă a prelua convorbiri telefonice dintr-un dosar pentru a fi folosite in alt dosar, ori de câte ori din cuprinsul acestora rezultă date relevante cu privire la săvârşirea unor fapte penale, aşa cum este cazul si in speţă ,atâta timp cât din   conţinutul acestora, aşa cum s-a arătat au reieşit date ,care in coroborare cu celelalte probe indiciale au format convingerea instanţei, sub aspectul îndeplinirii in cauză a disp.art. 143 c.pr.pen.

În raport de cele arătate, instanţa urmează să respingă excepţiile invocate de apărătorii inculpatului Alexe Răzvan privind nulitatea referatului cu propunere de arestare preventivă şi a unor acte procedurale efectuate în faza de urmărire penală, respectiv declaraţia dată de denunţător în cauză şi redarea convorbirilor telefonice .

Examinând actele şi lucrările dosarului , prin prisma dispoziţiilor legale care permit luarea măsurii arestării preventive faţă de o persoană ,in speţă disp.art. 143 c.pr.pen. rap.la art. 68 ind.1 c.pr.pen. şi art. 148 lit.f c.pr.pen. , instanţa apreciază că în cauză se impune luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Alexe Răzvan pentru motivele ce se vor arăta în continuare :

Din analiza datelor şi actelor din dosar se constată următoarele :

       În fapt, la data de 12.11.2013, …………….., administrator la ……………………….. a formulat un denunţ din cuprinsul căruia au reieşit următoarele aspecte:

         În perioada 2012-2013, inculpatul Alexe Răzvan a contactat prin intermediul lui ………………………………… pe denunţătorul ……………….. - administrator la ………………….., căruia i-a solicitat o întâlnire la un birou situat în ……………………..

          În cadrul întâlnirii, inculpatul a comunicat denunţătorului …………………. faptul că el este cel ce poate aranja pentru viitor obţinerea şi câştigarea de către acesta a licitaţiilor organizate de ……………………...

          Ulterior, în luna aprilie 2012, denunţătorul a participat la licitaţia organizată de ……………………… având ca obiectiv reabilitarea drumului judeţean Buda-Nedelea. În urma licitaţiei şi a discuţiilor purtate cu inculpatul Alexe Răzvan, denunţătorul a fost declarat câştigător.

Aşa după cum declară, înainte de începerea lucrărilor, denunţătorul a fost contactat de inculpatul Alexe Răzvan care l-a chemat la biroul său situat în comuna ………………………….., unde, i-a comunicat acestuia că a fost împuternicit de către preşedintele ………………… să gestioneze toate lucrările şi licitaţiile ce vor fi executate/organizate pe raza judeţului Prahova, din fondurile publice din bugetul administrat de ……………………...

          Inculpatul i-a spus denunţătorului în mod explicit că, < din acest moment el face cărţile > şi totodată i-a spus că dacă doreşte să câştige în continuare licitaţiile, trebuie să fie de acord ca o parte din lucrările conţinute de acestea să le subcontracteze unor societăţi comerciale indicate de el, respectiv ……………………….. – societate pe care o controla în fapt.

          În derularea lucrărilor efectuate pe segmentul de reabilitare drum judeţean Buda-Nedelea, inculpatul i-a solicitat denunţătorului să subcontracteze către ……………………. lucrările de infrastructură. În aceste condiţii denunţătorul a încheiat un contract de subantrepriză cu societatea sus menţionată, reprezentată la acea dată de ……………………………

          Potrivit denunţului formulat, lucrările pe care …………………………. ar fi trebuit să le execute erau în valoare de 2 milioane lei fără TVA.

          Constatând faptul că ………………………. nu îşi respectă obligaţiile contractuale, denunţătorul a solicitat o întâlnire inculpatului Alexe Răzvan, ocazie cu care acesta i-a spus că, dacă doreşte să câştige în continuare licitaţii, va trebui să efectueze cu resursele ………………….. lucrările subcontractate iar societatea …………………… va emite doar factură pentru lucrările neefectuate de aceasta.

          Suma menţionată mai sus a fost achitată de ………………. prin virament bancar şi - pentru a justifica plata - denunţătorul a întocmit în numele …………………………. devizul de lucrări.

          În perioada 2012-2013, denunţătorul - în calitate de administrator la ……………………..., aşa după cum declară, a câştigat 18 licitaţii de lucrări organizate de ………………………, situaţie în care acesta s-a clasat - datorită punctajului realizat - pe primul loc şi cu toate acestea, la solicitarea inculpatului Alexe Răzvan,     i-au fost atribuite doar trei lucrări pentru a fi executate.

          In cursul lunii august 2012, înainte de a participa la o licitaţie organizată de ……………………….. având ca obiect reabilitarea de drumuri judeţene prin plombare, inculpatul i-a spus denunţătorului că, dacă vrea să câştige licitaţia, trebuie să îi atribuie prin subcontractare jumătate din valoarea lucrărilor sub motivul că el o va efectua cu alte societăţi comerciale subcontractante.

          Fiind de acord cu această situaţie, denunţătorul a câştigat licitaţia şi - conform înţelegerii - a subcontractat jumătate din valoarea lucrării către …………………………………

În timpul efectuării lucrărilor, denunţătorul aşa după cum declară, a constatat faptul că lucrările astfel subcontractate au fost executate de către ………………………………………………….

          După ce lucrarea a fost executată de către societăţile mai sus menţionate, inculpatul Alexe Răzvan a înmânat denunţătorului o factură în valoare de 600.000 lei emisă de ……………………..., pe care acesta a şi achitat-o prin virament bancar.

          În luna decembrie 2012, …………………… a organizat licitaţia în vederea executării lucrărilor de deszăpezire, licitaţie în urma căreia denunţătorului     i-au fost atribuite sectoarele III şi IV. După depunerea dosarelor de licitaţie, inculpatul a convocat la biroul său din ………………………….., mai mulţi administratori de firme cărora le-a împărţit sectoarele din judeţ aferente lucrările de deszăpezire, comunicându-le că sectorul IV l-a păstrat pentru el, sector ce urma a fi subcontractat către ………………….L., subcontractare efectuată de către ………………………

          În urma solicitării inculpatului, denunţătorul a subcontractat către ……………………….. cu aceeaşi sumă cu care acesta câştigase licitaţia, ceea ce pune în evidenţă faptul că această subcontractare a avut un caracter fictiv.

          Denunţătorul a mai declarat şi faptul că inculpatul Alexe Răzvan i-a solicitat să deszăpezească cu mijloace proprii sectorul IV, după care i s-a cerut de către acesta să plătească prin virament bancar contravaloarea facturii emise de ……………….. către ………………….. în valoare de 1.570.646 lei.

          Documentele de evidenţă contabilă şi comerciale existente în cauză relevă faptul că, la data de 26.11.2012 ……………. reprezentată de …………………….. şi ………………………. s-a încheiat contractul nr. 16.838 având ca obiect întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă pentru sectorul III valoarea contractului fiind de 148.992 lei.

Ulterior, între aceleaşi părţi contractante s-a încheiat contractul de servicii nr. 18549/20.12.2012 având ca obiect - Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă între 2012-2013 sector III, valoarea contractului fiind de 1.270.723,26 lei., la care s-a adăugat contractul nr. 18550/20.12.2012 având ca obiect - Întreţinerea curentă a drumurilor judeţene pe timp de iarnă între 2012-2013 sector IV, valoarea totală a contractului fiind de 1.539,696, 22 lei.

Anterior celor două contracte, la data de 27.11.2012, între ……………………… reprezentată de ……………. şi ……………. reprezentată de ………………………… a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. 3174 ce avea ca obiect întreţinerea curentă a drumurilor pe timp de iarnă-deszăpezire şi combatere polei.

Anexate la cele două contracte, au fost identificate situaţii de execuţii de lucrări, toate având ca emitent pe …………………….., situaţii ce atestau efectuarea de lucrări de deszăpezire pe mai multe tronsoane de drumuri judeţene, fără însă ca aceste situaţii de lucrări să cuprindă sintetic cantitatea materialelor folosite pentru lucrări, utilajele folosite şi implicit consumurile de carburant, resurse umane implicate, etc.

Pentru aceste lucrări executate, subcontractantul a emis facturile PH061/05.01.2013 în valoare de 868.000 lei şi PH 043/25.01.2013 în valoare de 702.646 lei, ambele cumulând suma de 1.570.646 lei adică toată suma contractată prin contractul cadru încheiat între beneficiarul lucrărilor - …………………….. şi executantul lucrării - …………………..

In ceea ce priveşte efectuarea de lucrări de reabilitare a drumurilor judeţene prin plombare, a fost identificat contractul nr. 9108/17.07.2012 încheiat între ………………….L reprezentată de ……………. şi …………………….în valoare de 1.758.328,43 lei ( 1.418.006,80 lei şi TVA în sumă de 340.321,63 lei), la care a fost anexat contractul de subcontractare de lucrări nr. 76/17.07.2012 încheiat între ……………. reprezentată de …………………………………… reprezentată de ………………….., în valoare de 1.758.328,43 lei       (1.418.006,80 lei şi TVA în sumă de 340.321,63 lei).

Analizând cele două contracte, se observă fără dubiu că valoarea contractată de către antreprenorul …………………. este identică cu valoarea din contractul de subcontractare încheiat cu …………… ( societate care, conform relaţiilor furnizate de I.T.M. Prahova figura cu 3 angajaţi - patron, expert contabil si operator calculator ) ceea ce conferă veridicitate autodenunţului formulat de către …………………

În cauză au fost audiate în condiţiile art. 86 ind. 1din C.p.p. martori cu identitate protejată, respectiv numiţii …………………………. care, în declaraţiile date în prezenţa procurorului au confirmat faptul că, inculpatul Alexe Răzvan administra în fapt societatea comercială …………………….. şi în această calitate a pretins denunţătorului ……………….. să subcontracteze o parte din lucrările câştigate la licitaţii, lucrări care în realitate erau executate de ……………..., lăsând să se creadă că are influenţă asupra ………………………., pentru a-l determina pe acesta să atribuie lucrări din fonduri publice către societăţi comerciale agreate de persoana inculpatului.

De altfel, influenţa inculpatului asupra factorilor de decizie din cadrul …………………. este confirmată de conţinutul proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice existente în cauză, obţinute în mod autorizat în cadrul cercetărilor efectuate în dosarul penal nr. 465/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti (din care s-a disjuns şi declinat prezenta cauză penală), din care mai semnificative sunt convorbirile purtate în data de 25.06.2013 ora 19.06, 26.06.2013 ora 20.12, şi convorbirile telefonice efectuate de către denunţător din data de 17.10.2013 orele 07.29 şi 21.10.2013 orele 07.27, care confirmă realitatea aspectelor denunţate de către ……………………

Aşa cum s-a arătat în practica judiciară cât şi în literatura de specialitate prima condiţie pentru a putea fi luată măsura arestării preventive este aceea a existenţei indiciilor temeinice, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 143 c.pr.pen. rap.la art. 681 c.pr.pen.

Astfel, organul judiciar este obligat să ofere un set minim de fapte şi observaţii care să convingă instanţele cu privire la existenţa unor indicii temeinice ,aceasta neînsemnând ca autorităţile să dispună de probe suficiente pentru a formula acuzele impotriva inculpatului în momentul arestării, rolul indiciilor temeinice trebuie să fie acela de a permite clarificarea sau, dimpotrivă înlăturarea suspiciunilor, iar faptele care suscită bănuieli nu prezintă acelaşi nivel de certitudine cu cele care permit inculparea şi cu atât mai puţin cu cele care permit condamnarea ( decizia nr. 429/2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie).

În sensul arătat, prin indicii temeinice se inteleg deci acele date existente la dosar , inclusiv probe indiciale ( indirecte) din care să reiasă presupunerea rezonabilă precum că inculpatul cercetat ar putea fi autorul infracţiunii pentru care se solicită luarea măsurii arestării preventive .

În acelaşi sens este si practica CEDO, care prin motive verosimile intelege o suspiciune rezonabilă privind săvârşirea unei fapte penale şi pentru a se putea lua măsura arestării preventive, existenţa obligatorie a unor motive verosimile in privinţa acestei suspiciuni, prin acestea din urmă intelegând existenţa indiciilor temeinice.

În speţă ,se constată, din analiza coroborată a probatoriilor existenţa unor indicii temeinice şi suficiente pentru a se constata îndeplinită condiţia prev.de art. 143 c.pr.pen,. aceasta reieşind în principal din declaraţiile denunţătorului, care se coroborează cu notele de redare a convorbirilor telefonice la care s-a făcut referire mai sus, precum şi din interpretarea contractelor încheiate precizate anterior,cât şi prin confirmarea celor susţinute de martorul denunţător prin declaraţiile celor trei martori cu identitate protejată audiaţi în cauză.

De asemenea, se constată existenţa şi a uneia dintre condiţiile prev.de art. 148 cod procedură penală şi anume existenţa pericolului concret pentru ordinea publică, cât şi faptul că pentru infracţiunea cercetată legea prevede o pedeapsă cu închisoarea mai mare de 4 ani.

În speţă, pericolul social concret rezultă din împrejurările şi modalităţile concrete de săvârşire a faptei   din prezenta cauză.

       Pericolul social pe care il prezinta faptele săvârşite de inculpat consta in starea de temere si insecuritate pe care asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpaţilor impresia că poate persista în sfidarea legii, fără a suporta consecinţe.

În examinarea acestui aspect, însăşi jurisprudenţa instanţei supreme a reliefat faptul că, atunci când se verifică îndeplinirea condiţiei prevăzută de art. 148 lit. f c.p.p., nu se poate face abstracţie de pericolul social concret al infracţiunilor comise şi de gravitatea acestora, chiar dacă această noţiune nu se confundă cu condiţia vizând pericolul social concret pe care l-ar prezenta lăsarea inculpatului în libertate.

Or, toate elementele expuse mai sus formează convingerea Tribunalului în sensul că, deşi noţiunile de pericol social concret al infracţiunii şi pericol social concret pe care îl prezintă lăsarea în libertate a inculpatului , nu se confundă şi nu se suprapun, cu toate acestea, ele se află în relaţie directă de interdependenţă, iar în soluţionarea propunerii de arestare preventivă, cele două aspecte se analizează simultan, în raport de conexiunea dintre ele.

Ca atare, nu s-ar putea susţine că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă nici un pericol concret pentru ordinea publică, din moment ce prin indiciile temeinice la care s-a făcut referire se confirmă implicarea acestuia în săvârşirea infracţiunii pentru care se efectuează cercetări.

Este adevărat că inculpatul nu are antecedente penale, dar în raport de gravitatea faptei comise, de modalitatea concretă de săvârşire şi de   reacţia negativă a opiniei publice în cazul săvârşirii unor fapte de corupţie, in situaţia in care nu s-ar lua măsuri energice pentru preîntâmpinarea acestora se justifică în cauză luarea măsurii arestării preventive faţă de acesta, măsura fiind atât necesară cât şi proporţională cu scopul urmărit.

          În cauză, arestarea preventivă a inculpatului se impune a fi dispusă în considerarea art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, potrivit căruia privarea de libertate este admisibilă „ dacă cel în cauză a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârşit o infracţiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârşească o infracţiune sau să fugă după săvârşirea acesteia”.

În mod definitoriu, s-a statuat că măsura arestării trebuie să fie necesară pentru protejarea unui interes public în sensul că alte măsuri nu sunt suficiente pentru a proteja în mod eficient acel interes şi ca atare alte măsuri mai puţin severe nu ar putea fi dispuse (a se vedea cauza Mc.Kay contra Regatului Unit – hotărârea din 3 octombrie 2006)..

          În egală măsură, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, gravitatea pedepsei la care acuzatul se poate aştepta în caz de condamnare poate fi considerată în mod legitim ca fiind de natură a-l incita să fugă, aceasta putând să conducă autorităţile judiciare la plasarea şi menţinerea suspectului în detenţie provizorie pentru a împiedica tentativele de comitere de noi infracţiuni.

          Acesta este şi motivul pentru care tribunalul constată că privarea de libertate a inculpatului se impune a fi dispusă cu respectarea dispoziţiilor legale, cât şi a jurisprudenţei evocate mai sus, măsura în cauză fiind pe deplin necesară şi justificată pentru buna administrare a justiţiei, preîntâmpinarea riscului sustragerii de la proces, cât şi a riscului de repetare a conduitei infracţionale, fiind aşadar întrunite pe deplin şi condiţiile prev. de art. 136 al.1 cod pr. penală.

Aşa fiind, criticile inculpatului privind faptul că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică, sunt apreciate ca neîntemeiate, în raport de argumentele expuse în precedent.

           Tribunalul, la aprecierea pericolului concret pe care lasarea in libertate a inculpatului ar reprezenta-o, are in vedere şi faptul că majoritatea sumelor de bani ce fac obiectul material al infracţiunii de trafic de influenţă, sunt rezultate din contracte încheiate de către societăţi comerciale cu entităţi administrativ-teritoriale, apreciem că faptele inculpatului sunt de natura a aduce atingere grava bugetului consolidat al statului si a unităţilor administrativ-teritoriale, cu efecte majore in planul dezvoltării economico-sociale a statului.

         În acest sens tribunalul considera ca exista ,, motive verosimile,, conform jurisprudentei CEDO pentru punerea inculpatului sub puterea arestului preventiv, măsura preventivă cea mai severă, a cărei alegere a fost luată tinandu-se seama de scopul ei, gradul de pericol social al infracţiunii imprejurarile si modalitatile concrete ale savarsirii faptei.

          În raport de argumentele expuse pe larg mai sus, instanţa apreciază că în cauză există indicii temeinice şi motive verosimile în a bănui că inculpatul ar putea fi autorul infracţiunii de trafic de influenţă pentru care este cercetat şi se impune luarea măsurii arestării preventive, fiind îndeplinite cumulativ condiţiile prev.de art. 143 c.pr.pen. şi art. 148 lit.f c.pr.pen. iar această măsură este necesară şi proporţională cu scopul urmărit.

Faţă de toate cele arătate mai sus, tribunalul urmează să admită propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie- Serviciul Teritorial Ploieşti , şi în consecinţă:

În temeiul disp art. 1491 alin.1, alin.9, alin.10 şi alin.11 c.p.p. va dispune arestarea preventivă a inculpatului ALEXE RĂZVAN, ……………………………………………….. pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 13.11.2013 şi până la data de 11.12.2013, inclusiv.  

          Tribunalul urmează a dispune emiterea mandatului de arestare preventivă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE:

          Respinge excepţiile invocate de apărătorii inculpatului Alexe Răzvan privind nulitatea referatului cu propunere de arestare preventivă şi a unor acte procedurale efectuate în faza de urmărire penală, respectiv declaraţia dată de denunţător în cauză şi redarea convorbirilor telefonice .

Admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie- Direcţia Naţională Anticorupţie- Serviciul Teritorial Ploieşti , şi în consecinţă:

În temeiul disp art. 1491 alin.1, alin.9, alin.10 şi alin.11 c.p.p. dispune arestarea preventivă a inculpatului ALEXE RĂZVAN, ……………………………………………., pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 13.11.2013 şi până la data de 11.12.2013, inclusiv.  

Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă.

          În baza art 192 alin 3 c.p.p., cheltuielile judiciare avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.     

          Cu drept de recurs în termen de 24 de ore de la pronunţare   .

Cercetată în Camera de Consiliu si pronunţată în şedinţă publică azi, 13 noiembrie 2013.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Știri

Iată ce spun Poliția și ANAF-ul în cazul celor două inspectoare s…

21-07-2014

Iată ce spun Poliția și ANAF-ul în cazul celor două inspectoare suspectate de furt

În urma articolului ”Două angajate de la Finanţe au fost filmate când furau documentele unei firme pe care o controlau - VIDEO EXCLUSIV”, publicat de ...

Nicolae Onea, patronul SC Coni, cercetat penal pentru presiuni as…

14-07-2014

Nicolae Onea, patronul SC Coni, cercetat penal pentru presiuni asupra justiției

Nicolae Onea, patronul SC Coni, s-a ales cu un nou dosar penal pentru presiuni asupra justiției. Onea, aflat în prezent în arest la domiciliu, a fost...

Șeful Poliției Locale Ploiești este cercetat în patru dosare pena…

13-07-2014

Șeful Poliției Locale Ploiești este cercetat în patru dosare penale - EXCLUSIV

Șeful Poliției Locale Ploiești, Cristinel Toader, este cercetat penal de Poliție ca urmare a unor reclamații care-l acuză de săvârșirea infracțiunii d...

Două angajate de la Finanţe au fost filmate când furau documentel…

11-07-2014

Două angajate de la Finanţe au fost filmate când furau documentele unei firme pe care o controlau - VIDEO EXCLUSIV

Doi inspectori fiscali din cadrul Agenţiei Naţionale de Administraţie Fiscala, Direcţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova, s-au ales cu o plânger...

NU RATAȚI! Două inspectoare de la finanțe prinse când furau docum…

11-07-2014

NU RATAȚI! Două inspectoare de la finanțe prinse când furau documente

Nu ratați în cursul zilei de astăzi pe stopinfractori.ro filmări incredibile cu două inspectoare de la Agenția Națională de Administrație Fiscală, Dir...

Decizie bizară a Justiției - Patronul SC Coni lucrează la firma s…

01-07-2014

Decizie bizară a Justiției - Patronul SC Coni lucrează la firma sa cu care a făcut evaziune fiscală și spălare de bani

Mai mulți inculpați din dosarul Păvăleanu-Alexe, arestați la domiciliu pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, au făc...

Doi inspectori ITM sunt cercetați de Poliție pentru abuz în servi…

29-06-2014

Doi inspectori ITM sunt cercetați de Poliție pentru abuz în serviciu

Poliția Prahova efectuează cercetări într-un dosar penal în care apar numele a doi funcționari din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM). ...

Prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești a ui…

17-06-2014

Prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești a uitat să întrebe doi tâlhari dacă recunosc fapta – Cei doi suspecți au scăpat de acuzații

Săptămâna trecută Poliția Prahova a efectuat mai multe percheziții în Bărcănești, la domiciliile unor suspecți dintr-un dosar penal în care erau conex...

Infractori, cereți la Camera Preliminară

06-06-2014

Infractori, cereți la Camera Preliminară

Dacă în alte părți justiția e oarbă, la noi e miloasă. Așa de miloasă că atunci când vede un infractor plânge de sare roba de pe ea. La fel de miloasă...

Pescarii amatori sunt jecmăniţi. Filmare cu camera ascunsă

05-06-2014

Pescarii amatori sunt jecmăniţi. Filmare cu camera ascunsă

Observatorulph.ro a publicat un material trimis de un cititor prin care se arată modul cum  în care pescarii sunt păcăliţi cu permise, care îşi p...

Grătaru’ Gurmandului-Pui la jar pentru gurmanzii adevărați (P)

05-06-2014

Grătaru’ Gurmandului-Pui la jar pentru gurmanzii adevărați (P)

De curând, în centrul Ploieștiului, pe strada Văleni la nr. 16 s-a deschis Grătaru’ Gurmandului. Locația este ușor de găsit, localul aflându-se chiar ...

Șeful Poliției Prahova va fi avansat

30-05-2014

Șeful Poliției Prahova va fi avansat

Conform unor surse din poliție, Chestorul Viorel Dosaru, șeful IPJ Prahova va fi avansat. Unde va pleca și cine îi va lua locul puteți citi în EXCLUSI...

Persoane urmărite

CIANCĂU PETRE-GEORGE

05-09-2013

CIANCĂU PETRE-GEORGE

Nume CIANCĂU PETRE-GEORGE Porecla   Data nasterii 4. 2. 1978 Cetatenie ROMÂNĂ Nascut in orașul Vălen...

STANCU ADRIAN

05-09-2013

STANCU ADRIAN

Nume STANCU ADRIAN Porecla   Data nasterii 9. 6. 1975 Cetatenie ROMÂNĂ Nascut in mun. Câmpina, jud. ...

ILIE SPARTACUS

05-09-2013

ILIE SPARTACUS

Nume ILIE SPARTACUS Porecla   Data nasterii 29. 9. 1987 Cetatenie ROMÂNĂ Nascut in mun. Brăila ...

NIȚĂ IONUȚ-ALIN

05-09-2013

NIȚĂ IONUȚ-ALIN

Nume NIȚĂ IONUȚ-ALIN Porecla   Data nasterii 14. 4. 1982 Cetatenie ROMÂNĂ Nascut in mun.Ploiești, ju...

DIACONESCU IULIAN-BOGDAN

05-09-2013

 DIACONESCU IULIAN-BOGDAN

Nume DIACONESCU IULIAN-BOGDAN Porecla   Data nasterii 18. 6. 1969 Cetatenie ROMÂNĂ Nascut in mun. Pl...

MITREA VASILE

05-09-2013

MITREA VASILE

Nume MITREA VASILE Porecla   Data nasterii 14. 10. 1975 Cetatenie ROMÂNĂ Nascut in mun. Ploiești, ju...

RĂDUȚĂ MARIAN-CRISTIAN

05-09-2013

 RĂDUȚĂ MARIAN-CRISTIAN

Nume RĂDUȚĂ MARIAN-CRISTIAN Porecla   Data nasterii 2. 12. 1986 Cetatenie ROMÂNĂ Nascut in mun. Ploi...

YILMAZ OZDEN

05-09-2013

YILMAZ OZDEN

Nume YILMAZ OZDEN Porecla   Data nasterii 15. 6. 1976 Cetatenie TURCIA Nascut in TURCIA Domicil...

© 2013-2014 - Stopinfractori.ro